Ce este regresia somnului și cum o gestionăm în funcție de vârstă

Somnul bebelușilor și copiilor mici este plin de provocări, iar una dintre cele mai frecvente și stresante este așa-numita regresie a somnului. Tocmai când părinții încep să răsufle ușurați – copilul doarme mai bine, adoarme singur, are un program previzibil – apare, brusc, o perioadă de treziri nocturne, agitație, plâns și dificultăți la culcare. De ce se întâmplă asta? Este un pas înapoi? Este normal?

Răspunsul scurt: da, este normal. Și, mai mult, regresiile somnului sunt semn că cel mic se dezvoltă.

Acest articol explică ce este regresia somnului, de ce apare, la ce vârste e mai frecventă și, cel mai important, cum o poți gestiona fără stres.

Ce este regresia somnului?

Regresia somnului este o perioadă temporară în care un bebeluș sau copil care dormea bine începe, dintr-o dată:

• să se trezească mai des noaptea,
  
  
• să refuze somnul de zi,
  
  
• să adoarmă greu sau să plângă când e pus în pat,
  
  
• să aibă un somn mai superficial sau agitat.
  
  

Această schimbare aparent „în rău” are, de fapt, o bază biologică și neurologică pozitivă: este adesea legată de salturi de dezvoltare, achiziții cognitive sau fizice, schimbări hormonale sau de ritm circadian.

Când apar regresiile somnului?

Cele mai frecvente regresii apar în jurul acestor vârste:

4 luni

Prima și cea mai notorie regresie. Este un moment de maturizare a somnului: copilul trece de la un model de somn de nou-născut la unul asemănător cu cel al adultului (cu cicluri de somn mai scurte și treziri între ele). Poate deveni mai conștient de mediul din jur și se poate trezi dacă este pus în pat treaz.

6 luni

Asociată cu dezvoltarea mobilității (răsturnări, stat în fund), cu apariția anxietății de separare și cu treceri la diversificare. Copilul poate avea nevoie de reasigurare frecventă.

8-10 luni

Regresie asociată cu mersul de-a bușilea, apariția limbajului, anxietate de separare. Bebelușul are o minte activă și visează… chiar și în somn.

12 luni

Unii copii renunță la unul dintre somnurile de zi. Tot acum pot apărea puseuri de erupție dentară. Aceste schimbări perturbă echilibrul somnului.

18 luni

Regresia de 18 luni este adesea legată de autonomie („nu vreau!”, „eu singur”), dar și de apariția fricilor și viselor intense. Pot apărea și tulburări legate de limitele impuse la culcare.

2 ani

Se combină explozia de limbaj, apariția viselor conștiente, dorința de control și uneori renunțarea la somnul de prânz. Este o regresie complexă și adesea provocatoare pentru părinți.

De ce apare regresia somnului?

Regresia nu este o problemă de comportament, ci o consecință firească a dezvoltării neurologice și emoționale. Factorii frecvenți includ:

• dezvoltarea cognitivă (achiziții mentale, limbaj)
  
  
• achiziții motorii (rostogolire, mers de-a bușilea, mers)
  
  
• anxietatea de separare
  
  
• schimbări de rutină (călătorii, mutări, întoarcerea părinților la serviciu)
  
  
• apariția dinților
  
  
• boli ușoare sau discomfort (răceli, colici)
  
  

În mod ironic, somnul se dereglează tocmai când copilul face progrese mari. Creierul lui este într-un moment de „upgrade” intens, care se reflectă inclusiv în somn.

Cum gestionezi regresia somnului în funcție de vârstă

La 4 luni

• Stabilește o rutină de somn clară: baia, masaj, cântec, adormit la aceeași oră.
  
  
• Încurajează adormirea independentă: pune-l în pat când e somnoros, nu adormit complet.
  
  
• Nu te panica dacă doarme mai puțin sau se trezește mai des – e o etapă.
  
  

La 6-8 luni

• Răspunde cu blândețe la treziri, dar evită formarea de asocieri noi (ex: legănat excesiv sau mutat în pat cu părinții).
  
  
• Introduceți un obiect de confort (păturică, jucărie – dacă e sigur).
  
  
• Oferă-i timp pe zi să exerseze noile abilități motorii, pentru a nu le practica noaptea.
  
  

La 12 luni

• Respectă semnele de somn și ajustează programul dacă dă semne că vrea să renunțe la un somn de zi.
  
  
• În cazul erupțiilor dentare, folosește metode de alinare (gumele de dentiție, geluri conforme vârstei).
  
  
• Păstrează calmul chiar dacă protestează la culcare. Consistența în rutină este esențială.
  
  

La 18-24 luni

• Începe să explici cuvinte simple: „Este timpul de somn, te iubesc, ne vedem dimineață.”
  
  
• Oferă alegeri controlate („Vrei să citești una sau două povești?”).
  
  
• Evită ecranele seara și oferă timp de conectare emoțională cu părintele.
  
  

Sfaturi generale pentru toate regresiile

Fii consecvent(ă) – chiar dacă pare că nu funcționează. Copiii au nevoie de limite clare pentru a se simți în siguranță.

Nu introduce obiceiuri noi de adormit pe care nu vrei să le menții (ex: adormitul în brațe de fiecare dată, mersul cu mașina, etc.).

Fii blând(ă) cu tine și cu copilul – sunt perioade dificile, dar trecătoare.

Odihnește-te cât poți – cere ajutor partenerului, bunicilor sau prietenilor.

Nu te grăbi să „repari” totul imediat. Uneori, o perioadă de 2–3 săptămâni de adaptare e normală.

Cât durează o regresie?

Regresia poate dura de la câteva zile până la 3–6 săptămâni, în funcție de copil, contextul familial și răspunsul părinților. Cu sprijin emoțional, rutină și răbdare, copilul revine treptat la un somn stabil.

Când să ceri ajutor?

Dacă:

• copilul pare extrem de agitat în somn pentru mai mult de 6 săptămâni,
  
  
• plânge intens ore întregi noaptea,
  
  
• refuză total somnul,
  
  
• există semne de boală (febră, pierdere în greutate, letargie),
  
  

este recomandat să discuți cu medicul pediatru sau cu un consultant în somnul copilului.

Regresia somnului este o etapă normală și importantă în dezvoltarea copilului, nu un semn că ai greșit ceva. Este, de fapt, dovada că micuțul tău crește, învață și explorează lumea din ce în ce mai intens.

Cu răbdare, rutină și conectare emoțională, vei trece cu bine peste aceste episoade. Și, cel mai important, vei contribui la formarea unui copil echilibrat, care doarme bine… chiar dacă nu imediat.